Cu ce gresim?

Chiar asa, cu ce gresim? 

De la statutul meu de terapeut voi trece la statutul de femeie libera de curand de contract cu partea masculina (exceptand desigur cele doua parti iesite din burta mea) si voi incerca sa transpun in cuvinte cateva din gandurile mele in ce priveste partea mentionata mai sus.
Sa zicem ca subsemnata, dupa o relatie de 5 ani in care nu a primit nici macar odata o floare de la individ, nu a stiut de nicio sarbatoare crestina,(pe individ il apucau depresiile cand venea Craciunul sau Pastele) iar de ziua de nastere nici nu mai pomenim… adica cum sa te bucuri ca a mai trecut un an din viata ta???

Cred ca am picat totusi in timpul nepotrivit pe planeta asta.

Astea sunt cele mai soft exemple… si sa trecem la …next?

Pana acum, next-ul nu prea da semne de cine stie ce implicare, avem si o carantina pe care sa dam vina, iar acum vine momentul ala cand in minte iti apare intrebarea: O fi ceva in neregula cu mine?
Nu sunt genul care să renunte foarte usor la oameni, insa, fara implicare, iubire ciuciu (dar sa zicem ca e prea devreme), apreciere si pretuire hmmm… pai imi cam vine uneori sa-l iau de craci, sa-l scutur nitel si sa-l dau si din greseala cu capul de podea…asa ca de trezire, ca mai sunt si eu pe aici.
Minunate sunt momentele in care parca te simti si vinovata ca l-ai luat in suturi. Si lasi iar de la tine si, ca sa fie bine, te transformi in totalitate intr-o poezie clasica, ii scrii ca iti este dor de el, ca intelegi, ca bla bla bla. Apoi stai cumintica si astepti cu nerabdare reactia lui care nu mai vine. Si iar te transformi…in film de groaza!

Imi vine in minte cartea lui Osho despre barbati in care explica foarte clar ca mentalul lor este compleeeet diferit de al femeilor, daca mai cititi si ‘Femeile vin de pe Venus, barbatii de pe Marte’, veti intelege perfect si e posibi sa incepeti sa va relaxati putin.
Adevarul e ca daca nu as fi avut exemple de cupluri fericite, cu casnicii de durata, probabil ca intram de mult in grupul femeilor care baga toti barbatii in aceeasi oala…. si cum rabdarea este o virtute si este una dintre cele mai importante lectii pentru noi oamenii, sa purcedem zic si sa avem rabdare…ca doar n-au intrat zilele in sac!

La recitire,

Marina